“În Khazaria, oile, mierea şi evreii se află din belşug” (Muqaddasi, “Descriptio imperii moslemici”, sec al X-lea)
N. Grigorescu
ISTORIA EUROPEI şi a lumii nu poate fi înţeleasă, în adevărata ei semnificaţie, fără cunoaşterea profundă a istoriei poporului evreiesc, istorie bazată pe o religie “naţională” exclusivă, care a servit şi care constituie premisele religiei creştine şi islamice. Aceste două religii au o oarecare coloratură politică, unificatoare, de apropiere, dar într-o măsură incomparabil mai mică decât religia mozaică, coagulată pe plan mondial şi caracterizată printr-o solidaritate exemplară. În general, religia nu schimbă etnia. Dominaţia politică îndelungată poate să ducă la formarea unei noi etnii. O religie adoptată voluntar, deci nu impusă prin forţă, nu poate să ducă la asemenea rezultate. Probă sunt naţiunile europene şi islamice care s-au războit adesea între ele.
Religia mozaică înfăţişează o permanentă comemorare şi exaltare a unui popor alcătuit din 12 triburi (Simeon, Iuda, Beniamin, Ruben, Gad, Dan, Efraim, Manase, Isahab, Zebulon, Aşer, Naftali) care au plecat din regiunea mesopotamică a centrului Ur, s-au deplasat în ţara hitiţilor (Asia mică) apoi au ajuns în Egipt de unde au emigrat mai apoi în Palestina, unde s-au organizat în două regate: Iuda şi Israel. După includerea Palestinei în Imperiul Roman, evreii semiţi s-au întins în tot Imperiul, mai ales după distrugerea templului de la Ierusalim.
Puţini mai sunt azi evreii semiţi împrăştiaţi în lume, cum ar fi sefarzii din Spania. Diferite alte popoare au adoptat religia mozaică. Între acestea, cel mai importat sunt khazarii, turcomani din stepele scititce, care şi-au ales acestă religie în anul 740 a.d. cu toate că nu aveau nimic în comun cu poporul semit. Statisticile arată că astăzi, majoritatea preponderentă a celor 15-20 milioane de evrei din lume sunt de origine khazară, numiţi Askenazi. Alungaţi de năvălitori, ei au împânzit Europa şi America, unde au o bună situaţie materială şi o mare influenţă politică. Această situaţie se datoreşte organizării extraordinar de eficiente a bisericii şi comunităţilor mozaice din lume, legate într-o federaţie mondială. Aşadar, mozaismul este o societate formidabilă, demnă de toată admiraţia, cu o structură socio-politică mai puternică decât etnia şi statul. Pe plan istoric, gloria khazară nu poate lipsi din istoria “ebraică” a fondatorului Moise, deşi vine de la un popor de rasă diferită, care pe drept cuvânt poate fi calificat, aşa cum a făcut-o Arthur Koestler, drept al 13-lea trib.
Din secolul al VII-lea până în secolul al X-lea d.Hr. graniţele răsăritene ale Europei între Caucaz şi Volga erau dominate de un stat evreiesc numi Imperiul khazarilor. Acest stat a jucat un rol important în istoria Europei medievale şi deci şi a celei moderne. Numai datorită puternicelor atacuri ale khazarilor care au respins ofensiva arabă spre Caucaz, Imperiul Bizantin a reuşit să supravieţuiască, şi odată cu el, civilizaţia creştină. Ţara khazarilor – cu populaţie de origine turcă – ocupa o poziţie strategică cheie la poarta dintre Marea Neagră şi Marea Caspică unde se înfruntau marile puteri orientale. Ea servea drept tampon care să ocrotească Bizanţul de invaziile triburilor barbare din stepele nordice: bulgari, maghiari, pecenegi, vikingi (ruşi) şi în acelaşi timp, armatele khazarilor au stăvilit ofensiva arabă împiedicând cucerirea Europei orientale de către musulmani. Date fiind împrejurările, nu ne poate surprinde faptul că în 732 – după o victorie a khazarilor împotriva arabilor – viitorul împărat Constantin V s-a căsătorit cu o prinţesă khazară. Fiul lor, ajuns împărat a fost cunoscut sub numele de Leon Khazarul.
Dar cine erau aceşti khazari remarcabili atât prin realizările lor, cât mai ales prin convertirea la mozaism? Descrierile care au ajuns până în zilele noastre sunt destul de puţine şi provin adesea din surse ostile. O cronică georgiană îi identifică pe khazari cu armiile lui Gog şi Magog. Originea numelui „khazar” au făcut subiectul a numeroase speculaţii: foarte probabil, cuvântul provine de la rădăcina turcească gaz = ”a rătăci” şi înseamnă pur şi simplu „nomad”. Derivate ale numelui „khazar” par a fi cuvintele „cazac” şi „husar”, ambele însemnând călăreţ; de asemenea cuvântul german „ketzer”, care înseamnă evreu. Dacă aceste interpretări sunt corecte, ele par să demonstreze o dată în plus importanţa acestui popor.
Câteva cronici persane şi arabe ne oferă date interesante despre khazari. De pildă, Yakubi, istoric arab din secolul al IX-lea trasează obârşia khazarilor până la Iafet, al treilea fiu al lui Noe. Una dintre primele referiri la khazari se află într-o cronică siriană datând de la mijlocul secolului al VI-lea. Alt izvor arată că ei fuseseră în centrul cu un veac înainte, fiind legaţi de huni. În anul 448, împăratul bizantin Teodosie II a trimis la Attila o solie în care se afla şi oratului Priscus. Acesta, pe lângă informaţiile preţioase privind obiceiurile şi datinile hunilor, a transmis şi anecdote despre un popor supus de huni pe care îi numeşte akaţiri – foarte aproape de ak-khazari (khazarii albi). Priscus ne spune că Împăratul bizantin a încercat să atragă de partea lui acest neam războinic, dar lacomul şef khazar nemulţumit de banii oferiţi a preferat alianţa cu hunii. Cronica lui Priscus confirmă ideea apariţiei khazarilor pe scena europeană pe la mijlocul secolului al V-lea ca popor dominat de huni.
Odată cu prăbuşirea Imperiului hunilor, după moartea lui Attila, khazarii scăpaţi de sub dominaţie, au invadat regiunile transcaucaziene ale Gruziei şi Armeniei astfel că în cea de-a doua jumătate a secolului al VI-lea, au devenit forţa dominantă printre triburile de la nord de Caucaz pe care le-au supus rând pe rând. Cea mai puternică rezistenţă au opus-o bulgarii, dar cum şi ei au fost înfrânţi: o parte dintre bulgari au migrat pe teritoriul Bulgariei de azi iar alţii s-au deplasat spre nord-est şi au rămas sub suzeranitatea khazarilor. Dar înainte de toate acestea, khazarii au fost dominaţi timp de un secol de o putere efemeră: regatul turcut. De la aceştia, khazarii au adoptat titlul conducătorului lor, cel de „Kagan”. De fapt, organizarea politică a khazarilor se aseamănă cu cea a japonezilor din perioada shogunilor: Regele khazarilor poartă titlul de „Mare Khagan”, dar puterea efectivă este deţinută de locţiitorul acestuia, numit „Kagan Bek”. De la bun început, imperiul khazar a fost constituit dintr-un mozaic etnic eterogen – khazarii propriu-zişi fiind probabil o minoritate.
În anul 626, Împăratul Heraclie a încheiat prima alianţă cu khazarii, pregătindu-şi campania împotriva Persiei. Khazarii i-au furnizat acestuia 40000 de călăreţi. În schimb, fiica Împăratului a fost promisă spre căsătorie Kaganului Ziebel, căsătorie care totuşi nu a mai avut loc din cauza morţii regelui khazar. La 20 de ani după Hegira, care a avut loc în anul 622, musulmanii cuceriseră deja Persia, Siria, Mesopotamia, Egiptul şi asaltau Imperiul bizantin în chiar inima sa. Între anii 642 şi 652, arabii au făcut incursiuni puternice în Khazaria, fiind respinşi de fiecare dată; ultima oară în 652, într-o mare bătălie în care au pierit peste 4000 de arabi. Următorii 30 - 40 de ani a fost o perioadă de linişte. De mai multe ori (în anii 669, 673-678, 717-718) arabii au asediat Constantinopolul pe mare şi pe uscat. Dacă ar fi reuşit să împresoare oraşul venind şi din nord, soarta acestuia ar fi fost pecetluită. Între timp, khazarii şi-au întărit puterea înspre Ucraina de azi. Războaiele arabo - khazare s-au reluat cu incursiuni de ambele părţi.
Evenimentul cel mai important în istoria khazarilor, care a avut consecinţele cele mai importante în viitor, a fost cel al convertirii acestora la mozaism în anul 740. Care a fost motivaţia acestui eveniment unic? Dacă raţionăm din punctul de vedere al politicii puterii, lucrurile par să se clarifice. La începutul secolului al VII-lea lumea era polarizată între cele două puteri ce reprezentau creştinismul şi islamismul: Imperiul Bizantin şi Califatul arab. Imperiul khazar reprezenta o „a treia forţă” care se dovedise pe potriva celorlalte două, atât ca adversar cât şi ca aliat – dar el nu-şi putea păstra independenţa dacă accepta fie creştinismul fie islamismul. Prima alegere l-ar fi subordonat automat Imperiului Bizantin iar cea de-a doua califului de la Bagdad. Atât bizantinii cât şi arabii făcuseră eforturi pentru convertirea khazarilor, dar fără succes. În acelaşi timp, khazarii învăţaseră că religia lor iniţială (de tip animist) era primitivă în comparaţie cu marile religii monoteiste, dar şi incapabilă să ofere conducătorilor autoritatea spirituală şi juridică de care se bucurau împăratul şi Califul. Ce altă soluţie ar fi putut fi mai logică decât să îmbrăţişeze un al treilea crez, care în plus reprezenta temelia venerabilă a creştinismului şi islamismului? E totuşi absurd să ne închipuim că aceşti oameni au adoptat peste noapte o religie ale cărei dogme nu le erau cunoscute. În realitate, khazarii îi cunoşteau bine datorită unui aflux de cel puţin un secol de emigranţi veniţi din Bizanţ, în urma persecuţiilor religioase. La momentul convertirii, în Khazaria exista deja o comunitate evreiască importantă.
Împrejurările care au condus la convertire sunt învăluite în ceaţă, dar principalele izvoare arabe şi ebraice au câteva elemente comune fundamentale. Într-o lucrare a cronicarului arab Masudi se spune că în vremea lui Harun al Raşid, împăratul bizantin i-a silit pe evrei să emigreze; aceşti evrei au sosit în ţara khazarilor unde au găsit “un neam inteligent dar neînvăţat căruia i-au oferit religia lor. Localnicii au socotit-o mai bună şi au acceptat-o”. A doua relatare se află în “Cartea regatelor şi drumurilor” de Al-Bakri (secolul XI). Cronicarul arab povesteşte astfel: Regele khazarilor, care fusese păgân, îmbrăţişase creştinismul (de fapt, khazarii adoptaseră formal şi pentru o scurtă perioadă 737-740 islamismul în urma unei înfrângeri din partea arabilor; autorul arab a vrut să-şi menajeze cititorii).
Apoi, şi-a dat seama că e fals şi a vorbit cu dregătorii săi. Aceştia i-au spus că cei care sunt stăpâni pe cărţile sfinte sunt trei. Adună-i laolaltă, cere-le să-şi apere credinţa, şi apoi urmează-l pe acela care se va dovedi stăpân pe adevăr. Regele a trimis la creştini după un preot. La rege se afla un evreu, priceput la vorbă, care i-a pus întrebări preotului: “Ce zici de Moise şi de Tora care i-a fost dezvăluită?” Şi preotul a spus că “Moise e un prooroc şi Tora grăieşte adevărul”. Atunci evreul a spus: “Omul acesta a mărturisit adevărul crezului meu”. Iar regele l-a întrebat pe preot în ce crede şi acesta a spus: “Eu zic să Iisus Hristos este fiul Mariei, este Cuvântul şi a dezvăluit tainele în numele lui Dumnezeu.”. Şi atunci evreul a spus regelui: “Omul acesta propovăduieşte o dogmă pe care n-o cunosc, dar încuviinţează spusele mele”. Preotul nu a mai avut ce replica. Atunci regele a trimis şi după un musulman, dar evreul a năimit pe cineva să-l otrăvească. Astfel evreul a reuşit să-l câştige la credinţa lui pe rege. (Fără îndoială, istoricii arabi au vrut să îndulcească amarul. Dacă învăţatul musulman ar fi participat la dezbatere, ar fi căzut în aceiaşi capcană ca episcopul creştin, întrucât ambii acceptau adevărul Vechiului Testament.)
Principalul izvor evreiesc constă în aşa-zisa “corespondenţă khazară”. E vorba de un schimb de scrisori, în ebraică, între Hasdai Ibn Saprut, evreul care era prim-ministrul Califatului Cordobei, şi Iosif, regele khazarilor. Autenticitatea acestei corespondenţe a format obiectul unei controverse, dar acum e acceptată de majoritatea istoricilor. Schimbul de scrisori a avut loc cândva între anii 954 şi 961. Hasdai a auzit mai întâi de existenţa unui regat evreiesc independent de la nişte negustori din Persia, dar iniţial nu i-a crezut. Ulterior, bizantinii i-au confirmat relatarea negustorilor, adăugând numeroase amănunte şi date referitoare la Regatul khazarilor şi la regele de atunci - Iosif. Drept care Hasdai s-a hotărât să trimită soli cu o scrisoare la Iosif. Scrisoare conţinea întrebări referitoare la organizarea statului khazar precum şi întrebarea “căruia dintre cele 12 triburi în aparţine poporul khazar?”
În răspunsul primit de la regele khazar, acesta oferă o relatare amănunţită a convertirii - poate chiar legendară, căci trecuseră deja 2 secole de la aceasta. Regele Iosif vorbeşte de strămoşul său Bulan, căruia i-a apărut în vis un înger care l-a îndemnat să se închine la singurul Dumnezeu adevărat. De asemenea, îngerul îi cere să clădească un lăcaş de închinăciune în care să poate sălăşlui Atotputernicul, sfătuind-ul să atace Armenia pentru a face rost de aurul şi argintul necesar. După aceste fapte de arme (invadarea Armeniei) faima regelui s-a răspândit în toate ţările. Împăratul bizantin şi califul musulmanilor au trimis solii cu daruri de preţ şi cu oameni învăţaţi care să-l facă să treacă la credinţa lor. Dar regele Bulan a trimis şi după un evreu învăţat şi i-a pus laolaltă pe aceştia să-şi apere credinţele lor. Iată dar încă o dată o masă rotundă a clericilor - cu diferenţa că musulmanul nu a fost otrăvit pe drum. Tiparul dezbaterii este acelaşi: după discuţii lungi şi inutile, regele amână întâlnirea cu trei zile, apoi îi cheamă pe oponenţi separat. Îl întreabă pe creştin care dintre celelalte două religii sunt mai aproape de adevăr, iar acesta spune că cea a evreilor. Din partea musulmanului primeşte acelaşi răspuns.
Din răspunsul regelui Iosif mai aflăm şi o genealogie a poporului său. Deşi se dovedeşte a fi un naţionalist evreu feroce, el nu pretinde - ceea ce ar fi fost imposibil să susţină - că neamul său ar fi de origine semitică. El îi urmăreşte ascendenţa nu până la Sem ci până la Iafet, al treilea fiu al lui Noe, sau mai precis până la strănepotul lui Iafet, Togarma - pe care îl consideră strămoşul tuturor triburilor turcice. Iosif afirmă că Togarma a avut zece fii, iar numele acestora corespund triburilor: uiguri, durstuşi, avari, huni, vasilieni, tarniaci, khazari, zagoreni, bulgari, sabiri (câteva dintre popoarele stepelor). Trăsătura caracteristică a acestei genealogii o constituie amestecarea Genezei cu tradiţia tribală turcică. Tot din scrisoarea regelui Iosif, putem trage concluzia că iudaizarea khazarilor s-a făcut în mai multe etape: iniţial, aceştia au adoptat o formă primitivă de iudaism, întemeiată numai pe Biblie şi excluzând Talmudul, pentru ca peste vreo două generaţii să accepte iudaismul talmudic. Dealtfel, karaiţii - o sectă iudaică care nu accepta Talmudul - a supravieţuit în Khazaria până în vremurile moderne.
După o perioadă de linişte şi înflorire, asupra khazarilor s-a dezlănţuit un nou pericol: vikingii - varegii. Aceşti navigatori îndrăzneţi înaintau spre sud pe mare şi pe râuri, purtând războaie de pradă. Timp de peste un secol şi jumătate, acordurile comerciale şi războiale au alternat. Foarte încet, scandinavii şi-au schimbat caracterul, slavizându-se prin amestecul cu supuşii şi vasalii lor şi adoptând în cele din urmă credinţa creştin-ortodoxă. La sfârşitul secolului al X-lea s-a format astfel poporul rus. Dealtfel, khazarii au exercitat o oarecare influenţă asupra varegilor. Acest lucru ni-l arată şi faptul că primii conducători varegi de la Novgorod au adoptat titlul de “kagan”. Totodată, în oraşul khazar Itil exista o colonie importantă de varegi, în timp ce în Kiev era şi o comunitate de evrei khazari. În ce priveşte oraşul Kiev, acesta a fost iniţial sub suzeranitate khazară, dar a trecut mai apoi în stăpânirea varegilor. Kievul avea să devină leagănul primului stat al ruşilor.
Un alt popor cu care khazarii au avut legături strânse au fost maghiarii. Aceştia au fost aliaţii khazarilor încă de la apariţia Imperiului khazar. Maghiarii - stabiliţi pe Don - au avut rolul de a-i ajuta pe khazari să stăvilească înaintarea varegilor spre sud-est. Relaţiile dintre khazari şi maghiari s-au strâns tot mai mult: în primul rând, khazarii le-au dat un rege care a întemeiat prima dinastie maghiară, în al doilea rând, mai multe triburi khazare - revoltate împotriva conducătorilor - s-au unit cu maghiarii, transformându-le astfel caracterul etnic. În secolul X, în Ungaria se vorbeau încă atât maghiara cât şi khazara. Dealtfel, limba maghiară a preluat numeroase cuvinte de origine khazară. Şi după stabilirea maghiarilor în Panonia, legăturile cu Khazaria au continuat, mulţi evrei khazari fiind primiţi în Ungaria.
Odată cu creşterea puterii ruseşti, şi mai ales după convertirea ruşilor la creştinism, legăturile dintre Constantinopol şi Khazaria s-au deteriorat. Simptomatică pentru această atitudine a fost predarea Chersonului către ruşi. În anul 965, khazarii au suferit o înfrângere gravă din partea ruşilor, pierzându-şi imperiul. Totuşi ei şi-au păstrat independenţa - dar în nişte graniţe mai restrânse - şi credinţa. Jertfirea alianţei cu khazarii s-a dovedit în cele din urmă a fi un act de miopie politică pentru Bizanţ. Khazarii izbutiseră să ţină piept valurilor de năvălitori turci şi arabi, protejând astfel Imperiul Bizantin. Ruşii însă nu reprezentau însă un pericol pentru războinicii nomazi ai stepelor. Dealtfel, ca urmare a presiunilor nomazilor, centrele puterii ruseşti s-au deplasat spre nord iar Kievul a intrat într-un declin rapid. În vidul de putere creat, au năvălit popoarele turcice, care s-au instalat în Anatolia, după marea bătălie de la Manzikert.
Este interesant să vedem cu erau receptaţi khazarii de către popoarele cu care s-au învecinat. În Cronica rusească se vorbeşte despre “ţara evreilor” care înfruntau armatele cnejilor ruşi. Se vorbeşte de asemenea despre un evreu uriaş care a venit cu o armată până în stepele Ţeţar sub muntele Sorocin (nu se ştie locul acestor toponime) si numai vitejia generalului Vladimir i-a salvat pe ruşi. De asemenea, printre evreii occidentali circulau poveşti privind un regat al “evreilor roşii”, numiţi astfel probabil din pricina pigmentaţiei uşor mongole a multor khazari. Un alt fragment de folclor semilegendar l-a inspirat pe Benjamin Disraeli (politician şi romancier englez) să scrie un roman istoric “Uimitoarea poveste a lui Alroy”. În secolul al-XII-lea s-a născut în Khazaria o mişcare mesianică ce şi-a propus să înceapă o “cruciadă” evreiască pentru cucerirea Palestinei. Iniţiatorul mişcării erau un evreu khazar pe nume Solomon ben Duji (sau Ruhi sau Roy). Acesta a trimis scrisori tuturor evreilor din ţările înconjurătoare spunând că a sosit timpul ca Dumnezeu să-i adune la Ierusalim.
Peste 20 de ani, fiul lui Solomon ben Duji, pe nume Menahem şi-a luat porecla David al-Roy şi titlul de Mesia. El a reuşit să adune o armată considerabilă - în care grosul îl constituia evrei khazari - şi a izbutit să ocupe o fortăreaţă lângă Mosul. De aici spera să-şi conducă armata spre Ţara Sfântă. David a stârnit numeroase valuri, dar ierarhia rabinică din Bagdad a manifestat ostilitate faţă de mişcarea lui. David al-Roy a fost asasinat, iar mişcarea lui s-a destrămat curând. Conform unei teorii recente, steaua lui David - simbolul statului Israel - a început să fie un simbol naţional de la cruciada lui David al-Roy.
La mijlocul secolului al XIII-lea, regatul khazar a căzut victimă marii invazii mongole declanşată de Ginghis Han. Chiar şi atunci, a rezistat cu îndârjire până ce s-au predat toţi vecinii săi. Dar atât înainte cât şi după ridicarea mongolilor, khazarii au trimis multe lăstare şi ramificaţii în ţările slave nesubjugate, contribuind astfel la făurirea marilor centre evreieşti din Europa răsăriteană - şi mai apoi Occidentală. Am amintit deja despre diaspora khazară din Ungaria. Cronicarul bizantin Ioan Cinnamus vorbeşte de trupe evreieşti din cadrul armatei ungare, în anul 1154. Dealtfel, iniţial Ungaria era bilingvă iar sistemul de conducere era inspirat din dualismul monarhic al khazarilor: ţara era condusă de un rege şi de un “gyula”, comandant al armatei. Acest sistem a durat până la sfârşitul secolului al X-lea când regele Ştefan a adoptat religia catolică şi l-a învins pe un “gyula” răzvrătit care, evreu fiind, nu vroia să se creştineze. Acest episod a pus capăt dualismului monarhiei dar nu şi influenţei comunităţii khazaro-evreieşti din Ungaria. Mult timp după creştinare, evreii deţineau funcţii importante în regatul ungar. Pe lângă ocupaţia mongolă, ciuma neagră a grăbit migraţia khazarilor spre vest. După cum am amintit, în Kiev a existat o comunitate khazară. În Ucraina şi Polonia sunt numeroase toponime derivate de la “khazar” sau de la “jid” (evreu) - Jidovo, Kozarzewek, Kozara, Kozarzow, Jidovska etc. Toponime asemănătoare se găsesc şi în Munţii Carpaţi şi Tatra precum şi în Austria. În timp ce majoritatea evreilor khazari au emigrat spre apus, unele grupuri au rămas acolo unde erau, în Crimeea şi Caucaz, formând enclave evreieşti ce au supravieţuit până în epoca modernă.
Foarte mulţi dintre khazari au emigrat în Polonia şi Lituania, la începutul existenţei lor. Această politică a fost generată de atitudinea occidentală a conducătorilor polonezi care doreau să-şi modernizeze ţara (în afară de evrei, au fost acceptaţi foarte mulţi emigranţi germani). În Carta acordată de Boleslav în 1264, evreii aveau dreptul să-şi ţină propriile şcoli, sinagogi şi judecătorii; puteau deţine proprietăţi funciare şi de practica orice comerţ doreau. În timpul domniei regelui Ştefan Bathori (1575-1586), evreii aveau dreptul la un parlament propriu şi de a percepe impozite de la coreligionarii lor.
Pentru a înţelege importanţa comunităţii khazaro-evreiască din Polonia şi situaţia ei privilegiată, următorul fapt este concludent: În a doua jumătate a secolului al XIII. papa Clement IV adresează o encliclă unui prinţ polonez în care deplânge faptul că în mai multe oraşe poloneze sunt numeroase sinagogi, unele mai înalte decât bisericile, mai maiestuoase şi mai frumos împodobite. În legătură cu numărul evreilor, istoricii moderni apreciază că aceştia erau circa 500.000 în Regatul polono-lituanian, la mijlocul secolului al XVII-lea. Conform enciclopediei iudaice, în acelaşi timp, numărul total al evreilor de pe glob nu atingea decât un milion. Aceste date par să indice că în cursul evului mediu, majoritatea credincioşilor mozaici erau khazari. Aceştia au constituit baza comunităţilor ebraice din Rusia, Polonia, Lituania, Ungaria, România, unde au întemeiat acea comunitate evreiască care a devenit majoritatea dominantă a evreimii mondiale de azi. Chiar dacă aceste comunităţi au primit emigranţi şi din alte regiuni, elementul khazar a rămas majoritar. Această teorie, sprijinită de dovezi puternice, ar merita o discuţie mai serioasă. Din păcate, ea este omisă - fie din neştiinţă, fie dintr-un anumit orgoliu “semitic”.
Mulţi istorici au încercat să subestimeze contribuţia khazarilor la istoria evreiască, considerând că evreii din Europa de Est au imigrat la un moment dat din Occident. Spre sfârşitul primului mileniu, cele mai însemnate aşezări evreieşti erau în Spania maură (evreii sefarzi, care, după cum am văzut erau trataţi cu toleranţă de către mauri) Franţa şi Renania. Unele comunităţi existau încă de pe vremea romanilor. Ba chiar un grup de evrei a trecut în Anglia, fiind invitaţi de Wilhelm Cuceritorul care avea nevoie de capitalul lor (în 1290 urmau să fie expulzaţi). În toate aceste cazuri (exceptând Spania) este vorba de comunităţi relativ mici ca număr, care în plus au fost decimate în urma persecuţiilor religoase. Concepţia tradiţională privind emigraţia evreilor germani spre Polonia este o simplă legendă - sau mai bine zis o ipoteză ad-hoc inventată de cei care nu cunoşteau istoria khazară. Nu există nici un fel de dovezi privind un asemenea exod. De fapt, spre sfârşitul secolului al XIV-lea, practic nu mai existau evrei în Franţa şi Germania (în orice caz, un număr infim).
Evreii care au întemeiat comunităţile moderne din Anglia, Franţa şi Olanda erau de altă origine: evrei sefarzi siliţi să fugă din Spania în urma persecuţiilor religioase de după reconquistă. Alte dovezi împotriva presupusei origini germane a evreimii răsăritene le oferă structura idişului, limbajul popular al maselor evreieşti. Idişul e un amestec curios de ebraică, germană medievală şi elemente slavone şi se scrie cu litere ebraice. La prima vedere, cantitatea mare de împrumuturi germane din idiş pare să contrazică teza privind originea khazară a evreimii răsăritene. Dar lucrurile stau tocmai dimpotrivă. În primul rând, nici o componentă lingvistică provenind din Germania apuseană nu se găseşte în idiş. Componenta germană care a intrat în idiş este de origine germană răsăriteană. Să ne amintim de puternica prezenţă a emigranţilor germani în Polonia şi lucrurile se vor clarifica. Numai germanii erau mai influenţi decât evreii din punct de vedere economic şi cultural. Nu e greu de înţeles de ce imigranţii khazari au fost siliţi să înveţe nemţeşte dacă vroiau să răzbată în viaţă: limba germană era o necesitate fundamentală în orice contact cu oraşele.
O explicaţie complementară e şi imigraţia redusă a unor elemente evreieşti din Germania, dar care prin superioritatea lor culturală, au avut o influen ţă importantă asupra coreligionarilor lor din răsărit. Caracteristic e şi faptul că singura secţiune a evreilor khazari care nu au acceptat idişul a fost secta karaiţilor - dar aceasta era doar excepţia, nu regula.
În concluzie. Evreii din prezent se împart în două categorii: sefarzi şi aşkenazi. Sefarzii descind din evreii care trăiseră în antichitate în Spania până când au fost expulzaţi de acolo şi s-au instalat în ţările mediteraneene şi mai puţin în Occident. Ei vorbeau un dialect hispano-ebraic, numit “ladino” şi şi-au păstrat propriile tradiţii şi mituri. Numărul lor este estimat la circa 500000. În acelaşi timp, evreii aşkenazi - de origine khazară - numără circa 11 milioane. (Ca un amănunt picant, să pomenim faptul că Aşkenaz se numea un frate al lui Togarma pe care, după cum spunea Iosif al khazarilor, aceştia îl revendicau drept strămoşul lor.) Termenul de “antisemitism” este aşadar fără noimă, consituind o concepţie falsă împărtăşită atât de evrei, cât şi de cei care i-au persecutat.
Povestea imperiului khazar, prezentată mai sus, începe să apară ca “cea mai cruntă farsă pe care a pus-o la cale istoria” (Arthur Koestler).
Referinţă: “Al treisprezecelea trib: khazarii”, Arthur Koestler, editura Antet.
Referinte suplimentare: Red Khaganate…
(No Ratings Yet)
Loading ...
Tags: Istorie alternativa
8 responses so far ↓
1 gogutza // Aug 4, 2005 at 11:30 am
Doar cateva mici observatii:Ketzer [de.] inseamna eretic, provine din Katharer (religie din ev. mediu) si nu are nimic in comun cu khazariiInteresanta este si etimologia denumirii evreu in romana. In toate limbile de circulatie termenul este folosit doar in legatura cu limba ebraica. Ptr. etnie se foloseste cel clasic: jew, Jude, juif, etc. De ce este considerat “jignitor” termenul jidan?Similar este cazul ptr. etnia maghiara, ai carei membri se simt totusi (mult mai) putin jigniti de denumirea ungur.
Just my 2 cents…
2 andrei // Aug 6, 2005 at 3:43 pm
inca un individ obsedat sa demonstreze ca evreii sunt buricul omenirii. ridicol! in curand o sa aflam ca si extraterestrii au origine evreiasca si practica circumcizia.
3 epimeteu // Aug 7, 2005 at 9:08 pm
Vad ca mi-ati citit articolul si ma bucur… Pentru cei care vor sa afle amanunte, le recomand cartea lui Arthur Koestler… unde pot gasi amanunte, argumente si multe alte lucrururi pe care le-am omis, pentru a nu incarca inutil textul; eu nu am facut altceva decat sa scriu un rezumat al respectivei carti.
Intr-adevar, termenul ‘evreu’ face trimitere la limba ‘ebraica’ - limba care a fost folosita foarte putin intre evrei, in ultimele 2 milenii si ceva (in vremea lui Hristos, evreii vorbeau aramaica; cand au emigrat in Imperiul roman, vorbeau latina si greaca; evreii khazari plecati de pe taramul natal in Europa de Est au inventat idisul; evreii sefarzi din Spania vorbeau ‘ladino’; in fine, evreii din SUA vorbesc engleza etc. etc.) Din motive de ‘traditie’, israelienii au adoptat limba ebraica drept limba oficiala. De ce e termenul ‘jidan’ considerat peiorativ? Nu stiu… Poate din motive similare cu faptul ca termenul de ‘tigan’ e considerat peiorativ in Romania si se prefera cel de rrom?
Pentru Andrei: Nu consider ca evreii sunt buricul pamantului… Desi formeaza un ‘popor’ mic (sa definesti ce e un evreu mi se pare un lucru extrem de dificil - sa-i numim totusi popor) care numara in prezent circa 20 de milioane de persoane, trebuie sa recunoastem ca evreii au influentat si influenteaza decisiv istoria omenirii: sa ne gandim de ex. la crestinism si islamism!
4 berceanu // Aug 8, 2005 at 1:43 am
Inca ceva. De ce un asemenea text este ’subversiv’? Foarte simplu: pentru ca neaga teoria rasista a ‘poporului ales’! Din acest motiv, despre istoria khazarilor nu se invata la scoala; nu se vorbeste in mass-media etc. Daca am face un sondaj si am intreba: “Cati au auzit despre khazari? si 2.Cati evrei au omorat Hitler?” probabil ca 99.9% vor spune ca: 1. nu au auzit de asa ceva si 2.sase milioane (nici unul in plus sau in minus)!
5 Tamburus // Nov 25, 2005 at 11:03 pm
Este foarte, foarte adevarat ca talmudistii, de cand sunt cunoscuti de noi Europenii, au incercat pe toate caile posibile sa influienteze mersul treburilor In Europa,pentruca, spun ei, ca sunt un popor ales de Dumnezeu si, ca numai ei ar fi umani! Noi, restul lumii suntem numai animale si trebuie sa fim tratati ca animale! “sau, din ce-am citit eu, am Inteles gresit?!” Dar mai departe, oricare om cinstit care a studiat ceva din acest subiect, trebuie sa recunoasca, ca, aceste cai intrebuintate de jidani ca sa ajunga unde au ajuns astazi, n’au fost deloc cinstite! Si, daca in lume, acest popor ales a cam dezgustat lumea intre care traieste, numindu-i antisemiti! nu este vina lumii ci numai si numai vina jidanilor!. Asi vrea sa mentionez aici ca, eu nu le spun jidani pentru ca Ii urasc, ci, pentruca asa le este numele pe romaneste… evreu, cum le-ar place lor sa le spunem, este cuvant rusesc, ca si rusii le spuneau “jidi” Inainte de revolutia talmudista din Rusia, dar Lenin, cand si-a vazut pozitia sigura, el a declarat ca: “antisemitismul este crima contra statului.” si, a fi continuat atunci de a mai numi un jidan, “jid”, chiar comitea-i o crima, pedepsita cu un glont in ceafa or, restul vietii In Siberia!.Ca Andrei Ii numeste “buricul lumii!” Oricum ar fi ei numiti, ei jidanii si-au atras aceste denumiri singuri!. Noi crestinii nu uram lumea! Si pentru un timp, In special Poporul Roman, si-a Intors si obrazul celalalt, dar destul a ajuns sa fie destul si cutitul a ajuns la os!.Talmudistii au intimidat lumea cu legenda holocaustului si, pentruca noi crestinii nu putem sa credem ca poporul german, tot asa de bun crestin ca toti crestinii buni, n’au putut comite atatea crime! Si de ce? Pentruca In Germania Inainte de razboi erau numai 530.000 de jidani!. Nemtii nu au avut mare contact cu talmudistii si, neavand contacte suficiente cu o lume straina, nu-ti poti forma o opinie despre aceea lume!, nicidecum sa-i asasinezi! Si, pentruca am ajuns la situatia din Germania din-ainte de razboi, 200.000 de jidani comunisti care au intrat In panica la venirea lui Hitler la putere, nu s’au refugiat In paradisul bolsevic pe care l-a realizat In Rusia! ei s’au refugiat acolo unde erau bineveniti; In Romania! ca dupa ani si ani mai tarziu sa fim acuzati ca a-m fi omorat 400.000 din ei! Ce obraznicie!!!.“Ca Istoria Europei si a lumii, nu poate sa fie Inteleasa fara cunoasterea profunda a istoriei poporului jidovesc!” Daca asi fi american asi spune favorita lor expresie: bull sheet… dar pentru ca sunt roman, sunt mai politicos si o spun pe romaneste: ASTA SA I’O SPOI LUI MUTU…Da; au reusit jidanii sa castige multe in aceasta lume crestina, care, din suflet i-au primit de mila si dupa un numar de ani, nu mai stiau cum sa scape de ei! Si exemple din acestea sunt foarte multe si foarte bine documentate!. Marea lor victorie a fost, ajungerea la stapanirea Americii! Asa de tare s’au Inchegat in America ca, cu cativa ani In urma, Ariel Sharon a spuso public ca, sa nu se mai sinchiseasca jidanii de vreo critica americana, findca noi jidanii conducem America si americanii o stie!!!.Dar, pare-se ca razboiul din Irak a deschis ochii multor americani, pentruca talmudizatul Bush nu mai stie cum sa iasa din rahatul unde a fost trimes de Izrael si, cand aceasta tara care odata a fost asa de iubita de lume, azi nemaipomenit de urata! Isi va capata libertatea, cum va mai putea izraelitii santaja lumea cu cele sase milioane de victime care trebuiesc recunoscute, vrand nevrand!. Unde ramane semnul Intrebarii! De ce este interzis a debate public acest subiect??? Nu cumva acesta ar fi motivul ca, “dupa 60 de ani de la sfarsitul razboiului, Inca nu s’a semnat un tratat de pace cu Germania!?!?!?” Ca, daca s’ar semna, Germania ar fi libera sa-si spuna si ea cuvantul!!!Ce sa mai spun! astea ar fi parerile unui om care n’are o educatie Inalta, dar, nici prost nu este… Si nici de vanzare… DESTEAPTA-TE ROMANE.
6 miller // Nov 28, 2005 at 5:48 pm
Acest articol contesta indirect veridicitatea Bibliei.Fapte:1. Populatia actuala a lumii: 6 miliarde2. Populatia lumii in anul 1950: 2 miliarde3. Populatia lumii in anul 1: 200 milioaneDaca in prezent proportia evreilor “pur-sange” din totalul evreilor este de 500.000:12.000.000 (1/24) putem presupune ca aceeasi proportie era dupa cel de al doilea razboi mondial cand numarul estimativ al evreilor era de 4 milioane (12/3, pentru ca populatia globului s-a triplat dupa cel de al 2-lea razboi mondial). Deci dupa razboi avem un numar de aproximativ 200.000 de evrei pur-sange (4 milioane / 20, nu 24… sa fim ingaduitori). Daca adaugam la acestia si numarul victimelor holocaustului care erau evrei “pur-sange” (6 milioane / 20 = 300.000) obtinem ca, inainte de WW2, existau 500.000 de evrei “pur-sange”. Concluzia: in anul 1 erau cam 50.000 de evrei “pur sange” un numar destul de redus avand in vedere teza conform careia din Egipt ar fi plecat 600.000 (fara femei si copii). Nu cred ca un popor “ales” poate pleca din Egipt in numar de 600.000 si sa ajunga dupa aproape 2000 de ani la un numar de 50.000. Daca numarul victimelor Holocaustului nu este de 6 milioane aceasta cifra scade dramatic. Astfel daca ar fi doar 2 milioane atunci raman doar 30.000 de evrei in anul 1.
7 luis_cypherr // Feb 10, 2006 at 6:43 pm
khazarii apar si in cartea lui yan van helsing ,,cine conduce lumea” e foarte interesant de citit acolo cum unii din ilustrii exponenti ai comunismului au fost la origine: surprinzator, khazari… daca mai punem la socoteala originea evreiasca a fuhrerului-copil din flori al uni jidan cu mama sa, femeie in casa… interesant intre cine s-au dus marile razboie ale omenirii…pacat ca nu s-a plimbat nimeni in al doile razboi mondial cu trambita in jurul vreunui zid sa se darame…ar fi fost interesat de privit…
8 geluloop // Apr 1, 2007 at 10:59 am
cuvantul jidan in limba romana inseamna om lacom ,in cazul lor lacomi de averi,in occident a fost acceptat termenul de jew ,juif ,jude de la religia iudaica ,de aici si termenul de juvaier pentru bijuterii.
De câtiva ani, Institutul Templului (infiintat cu peste doua decenii in urma) se pregateste intens pentru constructia celui de-al Treilea Templu pe Muntele Moriah din Ierusalim, unde Avraam a adus pe Isaac jertfa, locul pe care se afla Domul Stâncii si moscheia Al-Aqsa. In acest sens, nu cu mult timp in urma a fost inaugurat chiar si un atelier de confectionat vesminte preotesti. Ridicarea acestui Templu poate parea doar un vis din cauza implicatiilor politice si spirituale imprevizibile de care, pana acum, autoritatile israeliene au tinut cont: daca pentru mai bine de 50 la suta dintre evrei ridicarea Templului reprezinta o datorie nationala, ascultarea unei porunci divine pentru musulmani este un act imposibil, din moment ce domul si moscheia de pe Muntele Moriah reprezinta cel de-al treilea loc sfant al Islamului, iar pentru multi crestini va fi momentul cand pe pamant Anticrist se va aseza in Templu.
A fost terminata coroana marelui preotPe 27 noiembrie 2007, incepea la Academia Navala din Annapolis, Maryland, SUA, o conferinta internationala la care participau vreo 50 de state, sperandu-se, cu acel prilej, sa se puna capat interminabilului conflict israeliano-arab. Dar conferinta s-a incheiat fara rezultate notabile, din cauza spinoasei probleme a Muntele Templului. In toamna aceluiasi an insa, Institutul Templului din Ierusalim anunta terminarea confectionarii ”tzitz”- ei - coroana marelui preot - din aur curat, pregatita special pentru al Treilea Templu, dupa un an de munca, si dupa cele scrise in Exod: „Sa faci o tabla de aur curat si sa sapi pe ea, cum se sapa pe o pecete:«Sfintenie Domnului»… Ea sa fie pe fruntea lui Aaron”. Tot atunci, directorul institutului, Rabbi Chaim Richman, anunta inceperea proiectului confectionarii a 120 de costume pentru preoti, din material special adus din India, dupa ani de cercetare serioasa, pentru a fi create in concordanta cu legea evreiasca, a instrumentelor muzicale pentru leviti, fabricarea integrala din aur curat a sfesnicului cu sapte brate, a altarului din aur pentru tamaie, a vaselor din aur si argint pentru aducerea jertfelor, precum si a mesei pentru asezarea painilor, pregatirea pietrelor si materialelor de constructie pentru viitorul Templu in Israel si SUA. Fara a da detalii, a mai vorbit si despre pregatirea viitorilor preoti, selectati din randul familiilor descendentilor vechilor preoti ai Templului, si despre vaca rosie care va fi adusa ca jertfa.
Controversa ridicarii noului TempluCum aratam, pentru foarte multi evrei, proiectul celui de al Treilea Templu este posibil si realizabil. Yehuda Glik, actualul director al Institutului Templului, crede chiar ca musulmanii ii vor sprijini, cand cladirea va fi ridicata, deoarece are legaturi secrete cu cativa lideri importanti ai acestora. Mai mult, la ridicarea Templului contribuie mai multe state. Unul dintre ele este Papua Noua Guinee, care i-a surprins pe oficialii institutului prin donarea unei cantitati de aur si pietre pretioase si a 10.000 de dolari americani. Pe langa institutul amintit, in Israel mai exista o grupare, „Credinciosii Muntelui Templului“, condusa de Gerson Salomon, care de cativa ani tot incearca sa puna piatra de temelie a viitoarei constructii, lucru interzis de autoritati. Ei au realizat machete, planuri de constructii si au pregatit materiale pentru viitorul lacas de cult. Adeptii noului Templu au o sustinere importanta si din partea unor lideri evanghelici crestini, puternic implicati in politica. Acestia cred ca renasterea Israelului reprezinta implinirea unei profetii biblice. In schimb, grupul evreilor condusi de Rabi Eliahu considera ca nu trebuie ridicat Templul pentru ca Insusi Mesia se va pogori cu el din cer.
Sinedriul modern si actiunile saleDupa cum se cunoaste, Sinedriul a reprezentat forul superior evreiesc si domeniul religios si legislativ, avand 23 de membri. In anul 358 d.Hr. a fost dizolvat, din acel an nemaiexistand nici o autoritate religioasa general acceptata de evrei. In istorie, au fost mai multe incercari de restaurare a Sinedriului: in 1538, 1940, 1949. In 2004, un grup de rabini, care pretinde ca reprezinta diverse comunitati, a pus bazele Sinedriului modern. In anul 2007, acesta a hotarat introducerea sacrificiilor animale, argumentand ca a sosit vremea ca Templul sa fie reconstruit. Autoritatile insa nu au fost de acord cu aceasta decizie, cazul ajungand chiar in instanta. In 1991, cu ocazia Pastelui evreiesc, s-a incercat jertfirea unui miel, dar a intervenit politia. In 1998, mai multe miscari care sustin reconstructia Templului au adus un ied ca jertfa in apropierea Muntelui Moriah. In ciuda oponentei guvernului, sustinatorii ridicarii lacasului cred ca nu va mai trece mult timp pana cand vom asista la restaurarea serviciilor ceremoniale din noul Templu care se va ridica pe Muntele Moriah si asta pentru ca, asa cum sustine traditia iudaica, de trei locuri de pe pamant nu se pot atinge neamurile: pestera unde sunt inmormantati patriarhii, locul unde este inmormantat Iosif si Muntele Templului, toate fiind cumparate de catre Avraam, Iacov si respectiv David.
Dumitru Manolache
A fost terminata coroana marelui preotPe 27 noiembrie 2007, incepea la Academia Navala din Annapolis, Maryland, SUA, o conferinta internationala la care participau vreo 50 de state, sperandu-se, cu acel prilej, sa se puna capat interminabilului conflict israeliano-arab. Dar conferinta s-a incheiat fara rezultate notabile, din cauza spinoasei probleme a Muntele Templului. In toamna aceluiasi an insa, Institutul Templului din Ierusalim anunta terminarea confectionarii ”tzitz”- ei - coroana marelui preot - din aur curat, pregatita special pentru al Treilea Templu, dupa un an de munca, si dupa cele scrise in Exod: „Sa faci o tabla de aur curat si sa sapi pe ea, cum se sapa pe o pecete:«Sfintenie Domnului»… Ea sa fie pe fruntea lui Aaron”. Tot atunci, directorul institutului, Rabbi Chaim Richman, anunta inceperea proiectului confectionarii a 120 de costume pentru preoti, din material special adus din India, dupa ani de cercetare serioasa, pentru a fi create in concordanta cu legea evreiasca, a instrumentelor muzicale pentru leviti, fabricarea integrala din aur curat a sfesnicului cu sapte brate, a altarului din aur pentru tamaie, a vaselor din aur si argint pentru aducerea jertfelor, precum si a mesei pentru asezarea painilor, pregatirea pietrelor si materialelor de constructie pentru viitorul Templu in Israel si SUA. Fara a da detalii, a mai vorbit si despre pregatirea viitorilor preoti, selectati din randul familiilor descendentilor vechilor preoti ai Templului, si despre vaca rosie care va fi adusa ca jertfa.
Controversa ridicarii noului TempluCum aratam, pentru foarte multi evrei, proiectul celui de al Treilea Templu este posibil si realizabil. Yehuda Glik, actualul director al Institutului Templului, crede chiar ca musulmanii ii vor sprijini, cand cladirea va fi ridicata, deoarece are legaturi secrete cu cativa lideri importanti ai acestora. Mai mult, la ridicarea Templului contribuie mai multe state. Unul dintre ele este Papua Noua Guinee, care i-a surprins pe oficialii institutului prin donarea unei cantitati de aur si pietre pretioase si a 10.000 de dolari americani. Pe langa institutul amintit, in Israel mai exista o grupare, „Credinciosii Muntelui Templului“, condusa de Gerson Salomon, care de cativa ani tot incearca sa puna piatra de temelie a viitoarei constructii, lucru interzis de autoritati. Ei au realizat machete, planuri de constructii si au pregatit materiale pentru viitorul lacas de cult. Adeptii noului Templu au o sustinere importanta si din partea unor lideri evanghelici crestini, puternic implicati in politica. Acestia cred ca renasterea Israelului reprezinta implinirea unei profetii biblice. In schimb, grupul evreilor condusi de Rabi Eliahu considera ca nu trebuie ridicat Templul pentru ca Insusi Mesia se va pogori cu el din cer.
Sinedriul modern si actiunile saleDupa cum se cunoaste, Sinedriul a reprezentat forul superior evreiesc si domeniul religios si legislativ, avand 23 de membri. In anul 358 d.Hr. a fost dizolvat, din acel an nemaiexistand nici o autoritate religioasa general acceptata de evrei. In istorie, au fost mai multe incercari de restaurare a Sinedriului: in 1538, 1940, 1949. In 2004, un grup de rabini, care pretinde ca reprezinta diverse comunitati, a pus bazele Sinedriului modern. In anul 2007, acesta a hotarat introducerea sacrificiilor animale, argumentand ca a sosit vremea ca Templul sa fie reconstruit. Autoritatile insa nu au fost de acord cu aceasta decizie, cazul ajungand chiar in instanta. In 1991, cu ocazia Pastelui evreiesc, s-a incercat jertfirea unui miel, dar a intervenit politia. In 1998, mai multe miscari care sustin reconstructia Templului au adus un ied ca jertfa in apropierea Muntelui Moriah. In ciuda oponentei guvernului, sustinatorii ridicarii lacasului cred ca nu va mai trece mult timp pana cand vom asista la restaurarea serviciilor ceremoniale din noul Templu care se va ridica pe Muntele Moriah si asta pentru ca, asa cum sustine traditia iudaica, de trei locuri de pe pamant nu se pot atinge neamurile: pestera unde sunt inmormantati patriarhii, locul unde este inmormantat Iosif si Muntele Templului, toate fiind cumparate de catre Avraam, Iacov si respectiv David.
Dumitru Manolache
PAPUSARILOR planetari
6 decembrie 2008 de admin
sursa: saccsiv
Desigur cu totii ati observat prezenta din ce in ce mai slaba la vot a romanilor. Motivul ? Greata de politic, faptul ca aceeasi se tot perinda la putere dupa un algoritm al “ schimbarii “, in fapt o nesimtita rotatie a lor la guvernare. Iar omul simplu o duce din ce in ce mai rau, in timp ce ei, o duc din ce in ce mai bine.
Cum s-a format aceasta plaga a natiunii, care ne tot conduce si care nu se mai satura ?
Silviu Brucan (nascut Saul Bruckner, 1916 – 2006, papusarel local dar cu relatii in lumea GREILOR) (NOTA 1) , spunea in 1990 :
“ Am stiut cand vine trenul, am stat pe peron si l-am luat “
Potrivit prestigiosului istoric César Vidal, pentru a înţelege ce se întâmplă în Europa trebuie luat în consideraţie fenomenul francmasoneriei. Vidal documentează rolul discret dar imens jucat de acestia în formarea Uniunii Europene.
Spre exemplu, afirmă că “proiectul Constituţiei Europene a fost elaborat de un francmason, Valéry Giscard D’Estaing (NOTA 2) ”, fost preşedinte al Franţei în perioada 1974-1981, preşedintele Convenţiei Europene care a redactat textul tratatului constituţional, că “masonii controlează Internaţionala Socialistă şi s-au înfiltrat puternic în partidele de dreapta” şi că aceştia exercită “o influenţă masivă în lumea comunicaţiilor (NOTA 3) şi în special în educaţie, justiţie şi forţele armate.”
Referirile rolului jucat de Valery Giscard d’Estaing în geneza tratatului UE şi-au găsit o confirmare si în mărturiile celebrului fost dizident sovietic, Vladimir Bukovsky, care a avut acces la arhivele Partidului Comunist al URSS. Într-o alocuţiune rostită la Bruxelles, Bukovsky a dezvăluit că, în ianuarie 1989, o delegaţie a Comisiei Trilaterale (NOTA 4) , formată din ex-premierul japonez Yasuhiro Nakasone, ex-preşedintele francez Valéry Giscard d’Estaing, bancherul american David Rockefeller (NOTA 5) şi fostul secretar de stal al SUA, Henry Kissinger (NOTA 6) , s-a întâlnit cu Mihail Gorbaciov pentru a-l convinge că URSS trebuie să se integreze în marile instituţii financiare ale lumii, GATT, FMI şi Banca Mondială. Potrivit lui Bukovsky, la un moment dat Giscard d’Estaing a luat cuvântul şi i-a spus lui Gorbaciov: “ Domnule preşedinte, nu pot să vă spun exact când se va întâmpla - probabil într-un interval de 15 ani - dar Europa va fi un stat federal şi trebuie să vă pregătiţi pentru aceasta.” Bukovsky nu şi-a putut reţine uimirea faţă de capacităţile profetice ale lui d’Estaing:”Asta se întâmpla în ianuarie 1989, într-o vreme în care tratatul de la Mastricht din 1992 nici măcar nu fusese schiţat. Dar planurile sunt mai vechi. Cititi va rog si articolul:
PAPUSARII revolutiei din Romania 1989
Ce mai inseamna UE, cititi va rog in articolul:
PAPUSARII - Uniunea Europeana
Este evident ca la acea vreme putini stiau. Brucan a fost unul dintre ei. Masele considera ca cei ce conduc statele sunt presedintii si partidele de la guvernare. Nimic mai fals. Acestea sunt in fapt doar marionete ascultatoare ale PAPUSARILOR din umbra. De aceea esicherul politic nu este de fapt decat o unitate in diversitate.
Dupa caderea blocului comunist (masonul Dan Amedeo Lazarescu a recunoscut ca acesta a fost creat dupa al doilea razboi mondial pentru o perioada prestabilita de 50 de ani, ca laborator sinistru, etapa necesara pentru edificarea viitoarei Noi Ordini Mondiale si distrugerea conceptului de dreapta reala, cititi si STANGA istoric ) s-a pus problema crearii clasei politice si a mega capitalistilor in tarile foste socialiste. Schema a fost aceeasi pentru fiecare dintre ele. Ciolanul nu era pentru oricine ci conform listelor ce cuprindeau oameni loiali si de incredere adevaratilor stapani planetari. Cei ce s-au perindat prin acele cercuri isi aduc desigur aminte ca in anii 90 cuvantele parola necesare si suficiente pentru a realiza ceva mare erau : “ e de al nostru “ spuse obligatoriu de cel ce te introducea in noul sistem. Desigur unii au incercat sa sara in trenul de care zicea Brucan din mers. Daca reauseau sa dovedeasca ca sunt “ valabili “, erau integrati, daca nu … Multe morti suspecte s-au intamplat in primii ani de dupa revolutie … Aceeasi soarta au avut-o si cei din sistem care tradau … Este evident ca cei din tagma din care facea parte Brucan (el a insistat pentru uciderea Ceausestilor in zi Sfanta de Craciun) nu glumeau.
In crearea mega capitalistilor a fost implicata si World Bank.
Odata ajunsa la putere, casta conducatoare din Romania (in fapt marionete ale PAPUSARILOR mondiali) ce se tot roteste la guvernare de aproape 20 de ani, a instrainat pe nimic sectorul energetic si de materii prime (strategic pentru orice stat), a distrus industria si agricultura (pentru a devenit o tara consumatoare bazata aproape strict pe importuri), a distrus unul din cele mai bine puse la punct sisteme de irigatii, vinde lemn si importa mobilier, etc.
Tot ce s-a privatizat pana acum in Romania a costat aproximativ 12 miliarde dolari. Se gandea cineva cat de ieftina este o tara ? Ba ne-am si grabit sa dam drepturi peste drepturi homosexualilor pe chestia asta, pentru ca aceasta era una din “ conditiile de baza ale aderarii “ la NATO si UE … (nota 7) Azi multi recunosc ca nici acum nu s-a reformat ce trebuia si totusi am intrat in cele doua organizatii. Si asta pentru ca pe stapanii vestului ii interesa cu totul altceva. Privatizarea sectoarelor strategice bancar, energetic plus eventual maruntisuri. Iar asta autoritatile romane au realizat. Si asta era tot ce conta, tot ce interesa. Interesul “ investitorilor “ din vest in Romania este minim in alte domenii. Sperantele romanilor indoctrinati cu himerice iminente masive investitii in tara noastra, s-au spulberat. Doar cate un mastodont isi mai deschide din cand in cand cate o sucursala aici, deoarece isi permite sa plateasca mana de lucru locala in bataie de joc.
Aminteam in articolele mele cateva nume de PAPUSARI. Dintre ei, fam. Rothschild (NOTA 15) este deosebit de activa in Romania, atat prin patrunderea pe piata a ABN AMRO Rothschild dar si prin achizitii sau implicare in privatizari strategice sau importante : BCR- Erste Bank, Banca Ion Tiriac - HVB Bank, Romportmet - Mittal Steel, Petrom, Alro, Azomures, Arctic Arcelik, Luxten, Terapia Advent, Enel – pentru Distrigaz Sud si Nord, ultimele filiale Electrica, Trigranit , Esplanada City Center, dezvoltatorul Planorama, Asiban, etc.
Interesanta este numirea la un moment dat in compania d-nului Patriciu ca director general executiv a americanului John H. Works, licentiat in drept, specialistul in investment banking al bancilor J.P. Morgan (NOTA 5) si ABN AMRO Rothschild.
Si daca tot il mentionam pe Patriciu, sa specificam ca acesta este unul din cei ce au inteles ce si cum cu trenul de care zicea Brucan. Atat de bine, incat a infiintat prima firma privata din Romania, denumita sugestiv Alfa.
Intr-o emisiune la Antena 3 la inceputul acestui an, d-nii Patriciu si Voiculescu, umar langa umar, ne explicau cum e cu UE si globalizarea.Spuneau dansii ca Romania se dezvolta intr-un cadru prestabilit. De la cata miere sa produca si pana la cat turism sa faca. Radeau de cei ce-si fac planuri pentru dezvoltarea Romaniei pe urmatorii 30 de ani in conditiile in care planurile au fost deja facute.Este evident ca in 90, cand masele erau aburite ca se cauta varianta optima pentru Romania, de la „ democratia originala „ si pana la „ modelul suedez „, unii stiau sau cel putin banuiau care va fi cursul evenimentelor. Iar acestia faceau parte din anumite structuri economice sau ale securitatii sau ale CASTEI reale (cum ar fi Brucan).
Mai zicea Patriciu : „ Simpatia se bazeaza pe ceea ce pot face pentru a servi interesul national, iar interesul national este suma intereselor individuale, este suma intereselor cetatenilor si corporatiilor. Daca sunt in stare sa inteleaga asta, probabil, imi pot fi simpatici. Altfel nu. „Deci interesele lui nu se rezuma strict la PNL ci la cei ce inteleg cum este „ mersul „ si dincotro bate vantul. Iar vantul bate dinspre banci, finante, petrol. Iar legea in domeniul acesta o fac cei ca Rothschild (NOTA 15) sau Rockefeller (care au relatii cu primii de peste 100 de ani).Sa ne intrebam de ce vroia d-nul Patriciu privatizarea Romgaz ? In februarie Patriciu zicea :” Daca cele peste doua sute de licente de productie pe care le are Romgazul ar fi scoase la licitatie si vindute catre zeci de competitori privati, NU ROMANI NEAPARAT, CI DIN INDUSTRIA ASTA GLOBALA care este cea a gazului, atunci am avea sansa sa devenim un depozit de gaze pentru toata Europa Centrala . Acesta a mai precizat ca-l considera pe producatorul din Medias o companie mica in raport cu industria petrolului si prin urmare nu este capabila sa creasca si nici sa realizeze investitii semnificative. Si mai zicea ca are si pierderi.
Consortii si firme ce erau la acea data interesate sa preia RomgazLazard FreresMorgan StanleyJP Morgan/ING Bank N.V.ABN AmroCitigroupGoldman SachsTot ce a insemnat sector energetic in Romania a avut o singura destinatie, si pe ea nu scria Moscova. Singura exceptie pare a fi Rompetrol. Dar despre ce inseamna de fapt Kazahstanul, ce relatii au ei cu SUA si megacompaniile americano-britanice si ce joc a facut familia conducatoare
6 decembrie 2008 de admin
sursa: saccsiv
Desigur cu totii ati observat prezenta din ce in ce mai slaba la vot a romanilor. Motivul ? Greata de politic, faptul ca aceeasi se tot perinda la putere dupa un algoritm al “ schimbarii “, in fapt o nesimtita rotatie a lor la guvernare. Iar omul simplu o duce din ce in ce mai rau, in timp ce ei, o duc din ce in ce mai bine.
Cum s-a format aceasta plaga a natiunii, care ne tot conduce si care nu se mai satura ?
Silviu Brucan (nascut Saul Bruckner, 1916 – 2006, papusarel local dar cu relatii in lumea GREILOR) (NOTA 1) , spunea in 1990 :
“ Am stiut cand vine trenul, am stat pe peron si l-am luat “
Potrivit prestigiosului istoric César Vidal, pentru a înţelege ce se întâmplă în Europa trebuie luat în consideraţie fenomenul francmasoneriei. Vidal documentează rolul discret dar imens jucat de acestia în formarea Uniunii Europene.
Spre exemplu, afirmă că “proiectul Constituţiei Europene a fost elaborat de un francmason, Valéry Giscard D’Estaing (NOTA 2) ”, fost preşedinte al Franţei în perioada 1974-1981, preşedintele Convenţiei Europene care a redactat textul tratatului constituţional, că “masonii controlează Internaţionala Socialistă şi s-au înfiltrat puternic în partidele de dreapta” şi că aceştia exercită “o influenţă masivă în lumea comunicaţiilor (NOTA 3) şi în special în educaţie, justiţie şi forţele armate.”
Referirile rolului jucat de Valery Giscard d’Estaing în geneza tratatului UE şi-au găsit o confirmare si în mărturiile celebrului fost dizident sovietic, Vladimir Bukovsky, care a avut acces la arhivele Partidului Comunist al URSS. Într-o alocuţiune rostită la Bruxelles, Bukovsky a dezvăluit că, în ianuarie 1989, o delegaţie a Comisiei Trilaterale (NOTA 4) , formată din ex-premierul japonez Yasuhiro Nakasone, ex-preşedintele francez Valéry Giscard d’Estaing, bancherul american David Rockefeller (NOTA 5) şi fostul secretar de stal al SUA, Henry Kissinger (NOTA 6) , s-a întâlnit cu Mihail Gorbaciov pentru a-l convinge că URSS trebuie să se integreze în marile instituţii financiare ale lumii, GATT, FMI şi Banca Mondială. Potrivit lui Bukovsky, la un moment dat Giscard d’Estaing a luat cuvântul şi i-a spus lui Gorbaciov: “ Domnule preşedinte, nu pot să vă spun exact când se va întâmpla - probabil într-un interval de 15 ani - dar Europa va fi un stat federal şi trebuie să vă pregătiţi pentru aceasta.” Bukovsky nu şi-a putut reţine uimirea faţă de capacităţile profetice ale lui d’Estaing:”Asta se întâmpla în ianuarie 1989, într-o vreme în care tratatul de la Mastricht din 1992 nici măcar nu fusese schiţat. Dar planurile sunt mai vechi. Cititi va rog si articolul:
PAPUSARII revolutiei din Romania 1989
Ce mai inseamna UE, cititi va rog in articolul:
PAPUSARII - Uniunea Europeana
Este evident ca la acea vreme putini stiau. Brucan a fost unul dintre ei. Masele considera ca cei ce conduc statele sunt presedintii si partidele de la guvernare. Nimic mai fals. Acestea sunt in fapt doar marionete ascultatoare ale PAPUSARILOR din umbra. De aceea esicherul politic nu este de fapt decat o unitate in diversitate.
Dupa caderea blocului comunist (masonul Dan Amedeo Lazarescu a recunoscut ca acesta a fost creat dupa al doilea razboi mondial pentru o perioada prestabilita de 50 de ani, ca laborator sinistru, etapa necesara pentru edificarea viitoarei Noi Ordini Mondiale si distrugerea conceptului de dreapta reala, cititi si STANGA istoric ) s-a pus problema crearii clasei politice si a mega capitalistilor in tarile foste socialiste. Schema a fost aceeasi pentru fiecare dintre ele. Ciolanul nu era pentru oricine ci conform listelor ce cuprindeau oameni loiali si de incredere adevaratilor stapani planetari. Cei ce s-au perindat prin acele cercuri isi aduc desigur aminte ca in anii 90 cuvantele parola necesare si suficiente pentru a realiza ceva mare erau : “ e de al nostru “ spuse obligatoriu de cel ce te introducea in noul sistem. Desigur unii au incercat sa sara in trenul de care zicea Brucan din mers. Daca reauseau sa dovedeasca ca sunt “ valabili “, erau integrati, daca nu … Multe morti suspecte s-au intamplat in primii ani de dupa revolutie … Aceeasi soarta au avut-o si cei din sistem care tradau … Este evident ca cei din tagma din care facea parte Brucan (el a insistat pentru uciderea Ceausestilor in zi Sfanta de Craciun) nu glumeau.
In crearea mega capitalistilor a fost implicata si World Bank.
Odata ajunsa la putere, casta conducatoare din Romania (in fapt marionete ale PAPUSARILOR mondiali) ce se tot roteste la guvernare de aproape 20 de ani, a instrainat pe nimic sectorul energetic si de materii prime (strategic pentru orice stat), a distrus industria si agricultura (pentru a devenit o tara consumatoare bazata aproape strict pe importuri), a distrus unul din cele mai bine puse la punct sisteme de irigatii, vinde lemn si importa mobilier, etc.
Tot ce s-a privatizat pana acum in Romania a costat aproximativ 12 miliarde dolari. Se gandea cineva cat de ieftina este o tara ? Ba ne-am si grabit sa dam drepturi peste drepturi homosexualilor pe chestia asta, pentru ca aceasta era una din “ conditiile de baza ale aderarii “ la NATO si UE … (nota 7) Azi multi recunosc ca nici acum nu s-a reformat ce trebuia si totusi am intrat in cele doua organizatii. Si asta pentru ca pe stapanii vestului ii interesa cu totul altceva. Privatizarea sectoarelor strategice bancar, energetic plus eventual maruntisuri. Iar asta autoritatile romane au realizat. Si asta era tot ce conta, tot ce interesa. Interesul “ investitorilor “ din vest in Romania este minim in alte domenii. Sperantele romanilor indoctrinati cu himerice iminente masive investitii in tara noastra, s-au spulberat. Doar cate un mastodont isi mai deschide din cand in cand cate o sucursala aici, deoarece isi permite sa plateasca mana de lucru locala in bataie de joc.
Aminteam in articolele mele cateva nume de PAPUSARI. Dintre ei, fam. Rothschild (NOTA 15) este deosebit de activa in Romania, atat prin patrunderea pe piata a ABN AMRO Rothschild dar si prin achizitii sau implicare in privatizari strategice sau importante : BCR- Erste Bank, Banca Ion Tiriac - HVB Bank, Romportmet - Mittal Steel, Petrom, Alro, Azomures, Arctic Arcelik, Luxten, Terapia Advent, Enel – pentru Distrigaz Sud si Nord, ultimele filiale Electrica, Trigranit , Esplanada City Center, dezvoltatorul Planorama, Asiban, etc.
Interesanta este numirea la un moment dat in compania d-nului Patriciu ca director general executiv a americanului John H. Works, licentiat in drept, specialistul in investment banking al bancilor J.P. Morgan (NOTA 5) si ABN AMRO Rothschild.
Si daca tot il mentionam pe Patriciu, sa specificam ca acesta este unul din cei ce au inteles ce si cum cu trenul de care zicea Brucan. Atat de bine, incat a infiintat prima firma privata din Romania, denumita sugestiv Alfa.
Intr-o emisiune la Antena 3 la inceputul acestui an, d-nii Patriciu si Voiculescu, umar langa umar, ne explicau cum e cu UE si globalizarea.Spuneau dansii ca Romania se dezvolta intr-un cadru prestabilit. De la cata miere sa produca si pana la cat turism sa faca. Radeau de cei ce-si fac planuri pentru dezvoltarea Romaniei pe urmatorii 30 de ani in conditiile in care planurile au fost deja facute.Este evident ca in 90, cand masele erau aburite ca se cauta varianta optima pentru Romania, de la „ democratia originala „ si pana la „ modelul suedez „, unii stiau sau cel putin banuiau care va fi cursul evenimentelor. Iar acestia faceau parte din anumite structuri economice sau ale securitatii sau ale CASTEI reale (cum ar fi Brucan).
Mai zicea Patriciu : „ Simpatia se bazeaza pe ceea ce pot face pentru a servi interesul national, iar interesul national este suma intereselor individuale, este suma intereselor cetatenilor si corporatiilor. Daca sunt in stare sa inteleaga asta, probabil, imi pot fi simpatici. Altfel nu. „Deci interesele lui nu se rezuma strict la PNL ci la cei ce inteleg cum este „ mersul „ si dincotro bate vantul. Iar vantul bate dinspre banci, finante, petrol. Iar legea in domeniul acesta o fac cei ca Rothschild (NOTA 15) sau Rockefeller (care au relatii cu primii de peste 100 de ani).Sa ne intrebam de ce vroia d-nul Patriciu privatizarea Romgaz ? In februarie Patriciu zicea :” Daca cele peste doua sute de licente de productie pe care le are Romgazul ar fi scoase la licitatie si vindute catre zeci de competitori privati, NU ROMANI NEAPARAT, CI DIN INDUSTRIA ASTA GLOBALA care este cea a gazului, atunci am avea sansa sa devenim un depozit de gaze pentru toata Europa Centrala . Acesta a mai precizat ca-l considera pe producatorul din Medias o companie mica in raport cu industria petrolului si prin urmare nu este capabila sa creasca si nici sa realizeze investitii semnificative. Si mai zicea ca are si pierderi.
Consortii si firme ce erau la acea data interesate sa preia RomgazLazard FreresMorgan StanleyJP Morgan/ING Bank N.V.ABN AmroCitigroupGoldman SachsTot ce a insemnat sector energetic in Romania a avut o singura destinatie, si pe ea nu scria Moscova. Singura exceptie pare a fi Rompetrol. Dar despre ce inseamna de fapt Kazahstanul, ce relatii au ei cu SUA si megacompaniile americano-britanice si ce joc a facut familia conducatoare
